inforom

stirile infopro

anunturi gratuite

cultura

economie

divertisment

internet

presa

timp liber

social

06.12.2001 / dwelle

La Bucureşti s-au deschis în această dimineaţă lucrările Conferinţei regionale pe tema corupţiei, organizate de Centrul European de studii pentru Securitate "George Marshal" şi de Parlamentul României. Ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a subliniat în intervenţia sa necesitatea ca ţările din regiune să-şi intensifice lupta împotriva corupţiei, cu atît mai mult cu cît ele aspiră să devină membre NATO. Intervenţia ambasadorului american a semnalat în primul rînd că problema corupţiei din România continuă să preocupe în cel mai înalt grad. De altfel faptul că această conferinţă regională se desfăşoară la Bucureşti nu este un premiu acordat autorităţilor române pentru reuşitele lor în combaterea corupţiei, ci mai curînd o manieră de a scoate pe români din inerţiile lor obişnuite şi de a amorsa o campanie mai eficace împoriva corupţiei. Faptul că Parlamentul României şi-a asumat o parte din efortul organizatoric, exprimă desigur bunele intenţii ale autorităţilor româneşti, dar lumea aşteaptă mai mult decît bune intenţii.

Presa de la Bucureşti a observat imediat situaţia ironică în care s-a plasat conferinţa încă de la debutul ei. Lucrările reuniunii au fost deschise de preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, care în ultimile săptămîni a devenit obiectul unor acuzaţii de corupţie extrem de grave. În presă au apărut documente care probează colaboarea strînsă a politicianului social-democrat cu cele mai dubioase cercuri de afaceri din România. Nicolae Văcăroiu ar fi primit sume exorbitante pentru acreditarea şi deschiderea unei bănci al cărei capital ar fi fost obţinut în mod ilegal. Deşi acest lucru nu a fost probat în toate detaliile, presa a făcut o legătură între afacerea FNI, care a păgubit vreo 30 000 de depunători şi înfiinţarea ulterioară a băncii conduse de Nicolae Văcăroiu. Politicianul social-democrat nu a negat implicarea sa în înfiinţarea acestei instituţii bancare, dar el s- a prezentat pe sine ca un simplu specialist care şi-a vîndut competenţa. Explicaţiile sale au conţinut însă o seamă întreagă de neclarităţi, care au ridicat noi întrebări, alimentînd în continuare suspiciunile.

Indiferent însă de natura participării fostului prim ministru la afacerile incriminate, scandalul Fondului Naţional de Investiţii ar fi trebuit să fie clarificat. Este cel mai mare scandal financiar din ultimii ani, care întrece cu mult cazul Caritas, întrucît e vorba de o excrocherie mai subtilă, care nu putea fi pusă la punct fără complicităţi în cercurile politice, în administraţie şi în mediile bancare. Rezolvarea acestui caz ar fi fost poate cea mai bună dovadă că lanţul slăbiciunilor din lumea politico-financiară românească a fost rupt.

Cazul FNI nu este însă o excepţie. Există un bilanţ foarte mare al nereuşitelor în acest domeniu. De la contrabanda pe scară mare, care a beneficiat de complicităţi în administraţia vămilor şi în poliţie, la privatizări dubioase şi scutiri de taxe vamale pentru clienţii politici, s-a creat un evantai larg de situaţii, despre care s-a vorbit insistent în presă, dar care nu au fost clarificate în justiţie.

Recent guvernul a elaborat un proiect de lege de combatere a corupţiei, care îşi propune, potrivit argumentaţiei oficiale, o abordare mai eficace prin combaterea rădăcinilor însele ale fenomenului. Ea ar consta în privatizare, reforma administraţiei şi anularea avantajelor fiscale acordate anumitor grupuri. Deocamadată sînt promisiuni care aşteaptă să fie onorate. Dar, în paralel cu aceste politici care îşi arată rezultalele pe termen lung, lumea ar fi aşteptat ca justiţia să clarifice acuzaţiile care au ţinut pagina întîi a ziarelor. Din această cauză, impresia care domină viaţa publică de aici este că guvernul nu a luat în serios lupta împotriva corupţiei.