< inforom

inforom

 

stirile infopro

anunturi gratuite

cultura

economie

divertisment

internet

presa

timp liber

social

11.12.2001 / dwelle

Lumea la trei luni după 11 septembrie

Abia atunci cīnd sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, anumite zile din an nu vor mai fi decretate ca zile ale respectării drepturilor omului, femeii, copiilor, ale protecţiei mediului, luptei împotriva foametei sau maladiei imuno - deficitare SIDA , (lista rămīne deschisă, ) abia atunci vom şti că īn lume domneşte armonia, pacea, liniştea , bunăstarea ...Ceea ce desigur nu se va īntīmpla niciodată - fapt care nu trebuie să descurajeze.Dimpotrivă. Iată - la īnceputul ediţiei de azi a revistei presei germane şi internaţionale o reflecţie prilejuită de simplul fapt că 11 decembrie este ziua respectării drepturilor omului, la numai o zi după ce secretarul general al ONU Kofi Anan a luat īn primire premiul Nobel pentru Pace acordat instituţiei īn fruntea căreia se află. Cotidianul francez LES DERNIERES NOUVELLES D ALSACE constată că īn mod paradoxal , acest prim an al mileniului al treilea este anul reizbucnirii paroxistice a războiului īn Orientul Apropiat, anul atacului terorist īmpotriva Statelor Unite , al masacrării unor oameni nevinovaţi īn diverse regiuni ale lumii. Kofi Anan - īn calitatea sa de diplomat de excepţie - merită Nobelul pentru pace mai mult decīt l-au meritat Kissinger ori Arafat , poate chiar mai mult decīt organizaţia al cărei secretar general este - conchide ziarul francez ".

Din Frankfurt pe Oder,
MARKISCHE ODERZEITUNG comentează ziua drepturilor omului şi scrie : " Nu trăim īntr-o lume ideală şi cine este nevoit să evolueze īn interiorul ei este confruntat cu regimuri dubioase , este constrīns să conlucreze temporar chiar cu unul sau cu altul din spiritele īntunericului. Importantă rămīne īnsă forma acestei colaborări. Şi uneori, propria credibilitate ar avea enorm de cīştigat dacă aceste alianţe de interes ar fi privite cu o doză sporită de sensibilitate "- am īncheiat citatul. Din aproape īn aproape revenim la tema dominantă a ultimelor trei luni : campania antiteroristă. Cotidianul belgian LE SOIR face un bilanţ al acestor ultime trei luni şi scrie, citez: "este foarte adevărat că atacul terorist a distrus cīteva mituri, mai ales mitul invulnerabilităţii absolute. Fiecare crede că nimic nu mai este aşa cum a fost...Cum era de aşteptat America a strīns din dinţi iar americanii au strīns rīndurile. Patriotismul lor a luat dimensiuni nemaiīntīlnite. Dar cea mai delicată chestiune care persistă este cea a originilor terorismului şi a modalităţii de eradicare a acestora. Rădăcinile terorismului se sustrag simplelor explicaţii, ele trimit spe unele nedreptăţi pe care musulmanii arabi le resimt. Ei sunt asupriţi de conducători autohtoni corupţi care īnsă cooperează cu occidentul ; ei se simt expuşi prin religie unor manipulări prin care, celor care sunt gata să-şi sacrifice propria viaţă pentru a distruge un adversar ipotetic sau real, li se promite paradisul " am īncheiat citatul.

De la componentele etice şi morale ale situaţiei īn lume să trecem la componentele pragmatice, concrete, ale acesteia. Deşi campania anti
teroristă din Afganistan nu este īncheiată, scrie cotidianul LE FIGARO , unii vulturi republicani īl īmping pe George Bush junior să extindă operaţiunile militare şi īn Irak şi Coreea de Nord. Liderii mai temperaţi - īn frunte cu ministrul american de externe Colin Powell au reuşit totuşi să frīneze aceste iniţiative - din simplul motiv că atacīnd Irakul , Statele Unite ar risca să piardă solidaritatea arabă. Iată de ce Somalia pare a fi acum ţinta proximă şi pentru că acolo reţeaua lui Bin Laden, profitīnd de războiul civil, a reuşit să se implanteze. După aproape trei luni de cooperare dintre Rusia şi Statele Unite ale Americii īn campania antiteroristă, euforia unei perfecte īnţelegeri s-a cam spulberat scrie cotidianul KOMMERSANT relevīnd faptul că pe ordinea de zi a convobribilor figurează din nou vechile probleme care au alimentat tensiunile ditnre cele două părţi şi īn trecut , īn special chesitunea reducerii focoaselor nucleare. Deocamdată Afganistanul furnizează īncă suficiente motive de īngrijorare. Astfel, referindu-se la perspectiva trimiterii unei trupe internaţionale de pace īn Afganistan, cotidianul francez LIBERATION constată că membrii şi liderii Alianţei Nordului nu sunt deloc īncīntaţi . Dar , atrage atenţia īn continuare acelaşi ziar, fără prezenţa unei trupe internaţionale de pace, īntreg procesul stabilizării politice a Afganistanului s-ar putea preface īntr-o farsă cu sfīrşit tragic.

Cine va prelua conducerea acestor trupe de pace? Iată un posibil răspuns formulat de cotidianul
THE GUARDIAN: Marea Britanie şi Franţa par a fi singurele state europene apte să-şi asume un astfel de rol, Anglia fiind chiar ceva mai bine dotată tehnic decīt Franţa- este de părere ziarul britanic citat. THE TIMES atrage īnsă atenţia asupra faptului că ofensiva militară nu este īncă īncheiată, că la ea participă trupele britanice şi că atīta vreme cīt luptele vor dura, militarii britanici vor fi puşi īntr-o situaţie extrem de dificilă dacă vor face parte şi din forţele de pace. Dacă este atīt de importantă prezenţa īncepīnd din 22 decembrie la Kabul, a unor trupe internaţionale de pace atunci membrii acestora ar trebui să provină din state neutre. Unul dintre ele ar putea fi Germania Numai că politica actualului cancelar Schroder nu este privită cu ochi buni acasă fiindcă, aşa cum se poate citi īn SUDDEUTSCHE ZEITUNG această politică seamănă cu ceea ce termenul britanic desemnează prin expansiune imperială. Puteri care au devenit supradimensionate - Franţa şi Marea Britanie īn trecut, America īn prezent, īşi asumă angajamentul global pe care-l consideră lipsit de alternativă. Gerhard Schroder este cu certitudine un adept al acestui concept - din perspectiva politicii externe dar şi - īn proprii săi ochi - din cea a importanţei excesive pe care şi-o acordă sieşi , īn plan politic intern.