|
14.12.2001 / dwelle
S-au reluat discuţiile oficiale pe tema legii statutului
Horaţiu Pepine
Negocierile asupra legii statutului intraseră aparent în impas după ultima scrisoare a premierului Victor Orban. Primul ministru Adrian Năstase a declarat zilele trecute că nu va mai continua dialogul epistolar, dînd de înţeles că oferta maghiară i s-a părut insuficientă. Presa maghiară oficioasă ar fi oferit părţii române indicii că guvernul maghiar nu ar fi dispus să accepte un compromis. Guvernul României s-a simţit întărit în poziţiile sale şi de faptul că Slovacia a devenit mai critică faţă de legea statutului, deşi iniţial păruse să-i accepte mai uşor prevederile. Totuşi, Adrian Năstase a lăsat o portiţă deschisă, afirmînd că va examina în continuare punctele unde ar putea face un compromis.
O ştire difuzată de agenţia de presă Mediafax, a confirmat că discuţiile au continuat şi că miniştrii de externe Mircea Geoană şi Janos Martonyi au stabilit un nou calendar al negocierilor. O posibilă întrevedere între cei doi premieri, Năstase şi Orban cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Laeken, ar putea de asemenea grăbi găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.
Prelungirea negocierilor şi mai ales a acestei stări de aşteptare fără un orizont clar a creat însă o mare nervozitate în rîndul comunităţii maghiare din România. În schimb presa de limbă română, chiar dacă nu ignoră subiectul pare mai curînd indiferentă. După un prim moment de inflamare, subiectul legii statutului a fost trecut în planul al doilea, dar presa de limbă maghiară din România a dat acestui subiect cea mai mare atenţie. Există aici în România un contrast tot mai mare între calmul pe care îl afişează reprezentanţii UDMR-ului şi tonul presei maghiare, marcat de o iritare sporită. Apar tot mai multe accente emoţionale, iar pe fondul acestora, frustrări vechi şi care păreau uitate au fost redescoperite şi afişate cu multă vehemenţă. Episodul legat de situaţia din Harghita şi Covasna a fost şi el de natură să acutizeze tonul criticilor formulate împotriva partidului de guvernămînt şi preşedintelui Iliescu. Acestuia i s-a reamintit de pildă că are o mare răspundere în violenţele de la Tîrgu Mureş din martie 1990. Aşteptarea tensionează chiar relaţiile maghiaro-maghiare întrucît cei care critică prevederile legii statutului, din motive de altfel cu totul diferite de cele ale românilor, sînt acuzaţi că fac jocul guvernului de la Bucureşti. Prin contrast publicaţiile de limbă română par mai curînd indiferente şi probabil că Guvernul prin zgîrcenia informaţiilor furnizate presei a contribuit la această stare de calm.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are, politic vorbind, cea mai dificilă situaţie, întrucît este nevoită să modereze între vehemenţa conaţionalilor şi guvern. De asemenea UDMR şi-a asumat şi rolul, este adevărat foarte discret, de a media între cele două guverne. Oficial, UDMR a disociat problema legii statutului de cea a alianţei sale cu partidul de guvernămînt, părînd să spună că oricare ar fi deznodămîntul va continua să susţină guvernul.
Indiferenţa aceasta este însă aparentă, deoarece la toate reuniunile dintre PSD şi UDMR, legea statutului a fost prioritar dezbătută. Marco Bella a insistat mereu pe lîngă cele două guverne să accepte un compromis, conştient că cei care vor avea cel mai mult de pierdut în cazul unui eşec vor fi ungurii din Transilvania. Aşadar aşteptarea aceasta devine tot mai încordată şi pretinde o soluţie cît mai rapidă.
|
